Alte proverbe ale lui Solomon
1Următoarele sunt tot nişte proverbe ale lui Solomon, copiate de oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.
2Este slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile
şi este gloria regelui să le cerceteze.
3Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului
şi gândul regelui sunt de nepătruns.
4Îndepărtează zgura din argint
şi va ieşi material pentru argintar!
5Îndepărtează-l pe cel rău dinaintea regelui
şi tronul lui va fi întărit prin dreptate!
6Nu te lăuda înaintea regelui
şi nu cere un loc printre oamenii mari,
7căci este mai bine să ţi se spună: „Urcă aici!“,
decât să fii umilit sub privirea unui nobil.
Ceea ce ochii tăi au văzut
8 să nu aduci[a] în grabă la judecată!
Altfel, ce vei face la urmă,
când semenul tău te va face de ruşine?
9Apără-ţi cauza împotriva semenului tău,
dar nu dezvălui secretul altuia,
10ca nu cumva cel ce îl aude să te facă de ruşine
şi să ai o reputaţie proastă, care să nu se mai şteargă.
11Un cuvânt spus la timpul potrivit
este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.
12Ca un cercel de aur şi ca un colier de aur curat
este mustrarea înţeleaptă pentru o ureche ascultătoare.
13Ca răcoarea zăpezii în timpul secerişului
este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite;
el înviorează sufletul stăpânilor lui.
14Ca norii şi ca vântul fără ploaie
este omul care se laudă cu darurile pe care nu le-a dat.
15Prin răbdare poate fi convins un conducător,
şi o vorbă blândă poate zdrobi oase.
16Dacă găseşti miere, mănâncă doar cât îţi trebuie,
ca să nu te dezguşti de ea şi să o vomiţi.
17Vizitează-l rar pe semenul tău,
ca să nu se plictisească de tine şi să te urască.
18Ca un ciomag, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită
este omul care depune mărturie falsă împotriva semenului său.
19Ca un dinte stricat şi ca un picior olog
este încrederea într-un om necredincios în ziua necazului.
20Ca unul care se dezbracă într-o zi rece
şi ca oţetul turnat pe sodă[b]
este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire.
21Dacă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare,
iar dacă-i este sete, dă-i să bea,
22căci făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui,
iar Domnul îţi va răsplăti.
23După cum vântul de la nord aduce ploaie,
tot astfel şi limba defăimătoare aduce priviri furioase.
24Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!
25Ca apa rece pentru sufletul obosit
este vestea bună venită dintr-o ţară îndepărtată.
26Ca un izvor noroios şi ca o fântână tulbure
este omul drept care se pleacă înaintea celui rău.
27Aşa cum nu este bine să mănânci prea multă miere,
tot astfel nu este demn nici să-ţi cauţi propria slavă.
28Ca o cetate ale cărei ziduri sunt dărâmate,
aşa este omul lipsit de stăpânire de sine.