1Dacă stai la masă împreună cu un conducător,
ia seama bine la ceea ce[a] este înaintea ta!
2Pune-ţi un cuţit la gâtlej
dacă eşti un om nesăţios!
3Nu pofti delicatesele lui
pentru că sunt o hrană înşelătoare!
4Nu te trudi să te îmbogăţeşti;
fii înţelept să arăţi cumpătare!
5Abia ţi-ai aruncat ochii asupra bogăţiei şi nu mai este,
căci, în mod sigur, îi vor creşte aripi,
şi va fugi spre ceruri ca un vultur!
6Nu mânca pâinea zgârcitului
şi nu pofti delicatesele lui,
7căci el este omul care întotdeauna se gândeşte la cost![b]
„Mănâncă şi bea“, îţi spune el,
dar inima lui nu este cu tine.
8Vei vărsa bucăţica pe care ai mâncat-o
şi-ţi vei irosi cuvintele tale plăcute.
9Nu vorbi unui prost,
căci el va dispreţui înţelepciunea cuvintelor tale!
10Nu muta hotarul cel vechi
şi nu intra pe ogorul orfanilor,
11căci Apărătorul lor este puternic!
El le va apăra cauza împotriva ta.
12Apleacă-ţi inima spre învăţătură
şi urechile la cuvintele cunoştinţei!
13Nu scuti copilul de disciplinare,
căci dacă îl pedepseşti cu nuiaua, nu va muri!
14Dacă îl pedepseşti cu nuiaua,
îi vei salva sufletul din Locuinţa Morţilor.
15Fiul meu, dacă inima ta este înţeleaptă,
atunci inima mea se va bucura.
16Lăuntrul fiinţei mele se va înveseli
când buzele tale vor spune ce este drept.
17Nu-ţi lăsa inima să invidieze pe cei păcătoşi,
ci să ai întotdeauna frică de Domnul!
18Cu siguranţă există o răsplată viitoare
şi nădejdea ta nu va fi tăiată!
19Ascultă, fiul meu, şi fii înţelept,
păstrează-ţi inima pe cărarea dreaptă!
20Nu fi printre cei care beau mult vin,
nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne,
21căci beţivul şi mâncăul vor sărăci,
iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!
22Ascultă de tatăl tău, care ţi-a dat viaţă
şi nu-ţi dispreţui mama, când a îmbătrânit!
23Cumpără adevărul şi nu-l vinde,
dobândeşte înţelepciunea, învăţătura şi priceperea!
24Tatăl celui drept va avea mari bucurii;
cine are un fiu înţelept se bucură de el.
25Să se bucure tatăl tău şi mama ta,
să se înveselească cea care te-a născut!
26Fiul meu, dă-mi inima ta
şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele,
27căci prostituata este o groapă adâncă
şi femeia străină este o fântână îngustă.
28Ea pândeşte ca un hoţ
şi îi înmulţeşte pe cei necredincioşi între oameni.
29Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările?
Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile?
Ale cui sunt rănile fără motiv?
Ai cui sunt ochii roşii?
30Ale celor ce întârzie la vin
şi care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
31Nu te uita la vin când este roşu,
când spumegă în pahar
şi când alunecă uşor!
32Căci la urmă muşcă ca un şarpe
şi otrăveşte ca o viperă.
33Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate
şi inima ta va vorbi lucruri stricate.[c]
34Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării
sau ca unul întins pe vârful unui catarg.
35„M-au lovit, dar nu m-au rănit!
M-au bătut, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi,
pot găsi altceva de băut?“