Văduva săracă şi dărnicia ei
1Când Şi-a ridicat privirea, i-a văzut pe cei bogaţi punându-şi darurile în vistieria[a] Templului. 2A văzut şi o văduvă săracă, punând acolo două lepta[b]. 3Isus a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toţi, 4pentru că toţi aceştia au pus din abundenţa lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea ca să trăiască.“
Semne ale sfârşitului
5În timp ce unii vorbeau despre Templu, că este împodobit[c] cu pietre frumoase[d] şi cu daruri, El a zis:
6– Cât despre aceste lucruri pe care le vedeţi, vor veni zile când nu va fi lăsată piatră pe piatră; totul va fi dărâmat.[e]
7Ei L-au întrebat:
– Învăţătorule, când se vor întâmpla aceste lucruri şi care va fi semnul când urmează să se întâmple acestea?
8El le-a răspuns:
– Vedeţi să nu fiţi duşi în rătăcire! Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“ şi „Vremea se apropie!“ Să nu vă duceţi după ei! 9Când veţi auzi de războaie şi răscoale, să nu vă îngroziţi, căci întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri. Dar sfârşitul nu va fi imediat.
10Apoi El le-a zis:
– Un neam se va ridica împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. 11Vor fi cutremure mari şi foamete, şi molime în diverse locuri; vor fi manifestări înspăimântătoare şi semne mari din cer. 12Dar, înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi şi vă vor persecuta. Vă vor da pe mâna sinagogilor, vă vor arunca în închisori şi vă vor duce înaintea regilor şi înaintea guvernatorilor din pricina Numelui Meu. 13Vi se va da astfel prilejul să fiţi mărturie înaintea lor. 14Hotărâţi-vă deci în inimile voastre să nu vă pregătiţi mai dinainte apărarea! 15Căci Eu vă voi da cuvinte şi o înţelepciune căreia nici unul din potrivnicii voştri nu i se va putea opune şi n-o va putea contrazice! 16Veţi fi trădaţi chiar şi de părinţi, de fraţi, de rude şi de prieteni, iar pe unii dintre voi vă vor da la moarte. 17Şi veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu. 18Dar nici un fir de păr din cap nu vi se va pierde. 19Prin răbdarea voastră vă veţi câştiga sufletele[f].
20Când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de armate, atunci să ştiţi că pustiirea lui este aproape. 21Atunci cei din Iudeea să fugă în munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară, iar cei de pe câmpii să nu intre în el, 22căci acestea sunt zile de răzbunare, ca să se împlinească toate lucrurile care au fost scrise. 23Vai de cele ce vor fi însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea! Căci va fi strâmtorare mare peste pământ şi urgie peste poporul acesta! 24Vor cădea ucişi de ascuţişul sabiei şi vor fi duşi captivi prin toate neamurile, iar Ierusalimul va fi călcat în picioare de către neamuri, până când se vor împlini vremurile neamurilor.
25Vor fi semne în soare, lună şi stele,[g] iar pe pământ va fi suferinţă printre neamuri, încremenite de urletul mării şi al valurilor. 26Oamenii vor leşina de frică în aşteptarea lucrurilor care urmează să vină asupra omenirii, căci puterile cerurilor vor fi clătinate[h]. 27Atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe un nor,[i] cu putere şi mare slavă. 28Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, îndreptaţi-vă şi ridicaţi-vă capetele, pentru că răscumpărarea voastră se apropie!
29Le-a spus apoi o pildă:
– Uitaţi-vă la smochin şi la toţi copacii. 30Când vedeţi că deja înfrunzesc, ştiţi că de acum vara este aproape. 31Tot aşa şi voi, când vedeţi că se întâmplă aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. 32Adevărat vă spun că nu va trece această generaţie până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 33Cerul şi pământul vor trece, însă cuvintele Mele nu vor trece!
34Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare, cu beţii şi cu îngrijorările vieţii şi astfel ziua aceea să vină asupra voastră pe neaşteptate, 35ca o capcană! Căci ea va veni peste toţi locuitorii de pe toată faţa pământului. 36Vegheaţi tot timpul, rugându-vă să puteţi scăpa de toate aceste lucruri care urmează să se întâmple şi să puteţi sta în picioare înaintea Fiului Omului!
37În fiecare zi Isus dădea învăţătură în Templu, iar în fiecare seară ieşea şi-Şi petrecea noaptea pe muntele numit „al Măslinilor“. 38Şi tot poporul venea dis-de-dimineaţă la El în Templu, ca să-L asculte.